miercuri, 25 februarie 2009

Go back where you came from.I'm Going home!

Deci...
(nu se incepe cu deci, dar trag o concluzie-pardon-dupa acest concert)
Concert. Dooj' de lei. Dodiez si inca doua formatii...
vai..vai...
Jur. Deci jur. NU. JUR! Nu am vazut atatia labagii in acelasi loc in viata mea. Defapt, nu cred ca exista loc in care sa gasesc atatia labagii laolalta. De-ar exista o asociatie a labagiilor si tot nu s ar strange atatia labagii!.
(Pentru fetele care care au fost acolo, si nu carate de labagii lor prieteni, numai respect.)
A fost incredibil!
Stateam pe banca si ma uiatm pierdut prin Andreea, cand pe fundal se-aude chitara aia de '"perfect world'". Ma trezesc si incep sa imi strang jucariile sa ma duc in faţa. Ajung la jumatatea melodiei. In faţa erau dooşcinci de oameni rasfirati(daca stau bine sa ma gandesc erau mai putini) dintre care: noi doi, patru tipe care faceau poze, cinci ocupau scaunele de la bar, cinci pe alea de la perete si ... si doi batranei. Probabil ca erau parintii solistului ca tare mandri mai aratau cand zbiera Nede.
Eh... Nu aveai cu cine sa simti muzica aia (ca aia e muzica de simtit!). Pur si simplu erau labagii peste tot. Ah. Si toti erau mari si hardcore-isti, ti-ar fi fost frica sa stai intre ei cand incepea melodia. Dar unu nu se misca.
La un moment dat se impinge unu in mine (in sfarsit) si imi apare o urma de zambet pe buze. Cand ma uit la el observ ca omu' cu gabarit incerca sa isi faca loc sa ajunga la bar sa toarne o bere. Z dumnezeii mă-tii...
A incercat Nede ceva semne circulare cu mana spre noi, ne mai chema intre melodii sa '"dansam'"..Nimic! Toooti se uitau ca labagii. Era din ce in ce mai incruntat(cred si eu) si dupa 4 melodii si-a anuntat ultima piesa, ne-a mai invitat o data(in zadar) si a pleacat.
Da mah. Au cantat primii! Probabil ca lumea nu a venit pentru ei. Si aunci-corect-nu iti place, nu mananci-in cazul de fata, nu faci pogo. Bun. Atunci inseamana ca celelalte formatii o sa fie si mai marfa. Eh pula...
Pe cum stateam pe banca si vorbeam, se aude un... scremut.. un .. o .. nustiu ... trebuia sa fiti acolo, o Pauza, O chitara acordata, niste tobe si incepe. Instrumentalul era foarte tare, dar vocea era.. oribila ... zici ca se caca caramizi (scuzati cacofonia)...
Pai bine ma, nu v-a placut Dodiez si va place asta??... ăăă Nu. Labagii, la mese, zbierau unu in urechea celuilalt pentru ca nu se mai auzeau de solistul diareic. Doi emo (si nu glumesc si nu exagerez) stateau intr un colt si se uitau in gol. Cum sa dai douazeci de lei sa o arzi asa ?! Mai bine stau acasa, ascult muzica la calculator si ma uit intr un colt. Ba mai mult, cu banii aia, imi iau o bere la 2 litri, 2 pachete de tigari, chem si doi, trei prieteni la o discutie, dezbatere filozofica sau pur si simplu caterinca proasta. Revenind la oile noastre(ca tot imi place mie), dinspre scena vine un chelios mare si mult, adus din stanga si din dreapta de doi tovarasi, schiopatand. Cum ma!? Cum?? Era imposibil sa te ranesti in atata spatiu! Era atata loc incat te-nvarteai in cerc pana iti fugeau pupilele din ochi si tot nu atingeai pe nimeni. Puteai sa pui acolo un fericit bolnav de cretinism, legat la ochi, sa-l minti ca e un piniata prin preajma si tot nu atingea pe nimeni!
'"Imi trebuie o sticla de bere sa o beau si sa i-o fut lu' ala cu diaree de pe scena, in cap, sa ii curm suferinta. Si alte doispe sticle de bere sa pot sa ies teafar din Fire si niste picioare in plus sa pot sa fug.'"-ma gandeam eu.
Pe la a treia melodie a inceput sa vomite, Iar la (am presupus eu) refren (boratura care se auzea dupa fiecare 15-20 de horcăituri), mi se parea ca aud numele unui prieten foarte bun. La sfarsit am aflat ca nici macar nu erau romani (au zis ei un '"thank you..yada yada (modern-day equivalent of 'blah, blah, blah')'".Deci injuraturile mele au fost in van (mai bine le aratam mumu).
Am plecat in safe mode, renuntand la planul 1 care era costisitor(am facut eu calculul - 650 de mii) si includea picioare in plus.
In drum spre casa mi am pierdut multa din putina inspiratie (va dati seama cat a ramas) pe care o aveam pe cand stateam la masa, nah, asta e, trebuia sa fiti acolo :>.

3 comentarii:

za.adamme spunea...

buei deci ce skil-uri de descris ai. wow. si cel mai dulce mi-a placut ca dupa ce spui cat de naspa a putut sa fie la multii banuti de 20 ron spui in the end ca trebuia sa fim acolo.
ce sa zic, esti fenomenal:D

Anonim spunea...

Se referea la cat de 'naspa' a putut sa fie comportarea publicului. Nu cred ca ar fi putut zice despre Do Diez ca este naspa. Do Diez creeaza atmosfera prin propria lor prezenta. Depinde si cat de nobil este publicul..

NoName spunea...

...fenomenal...ai un mod de a descrie incomparabil si ne mai intalnit :)):)):)):))